Matty Aslan. Matty devine un conchistador al paginilor de ziare şi reviste, iar la Urzica încă de la primul număr

    0
    55

     Născut într-o familie de origine armeană, Matty, datorită funcţiei de director de bancă al tatălui său, îşi va petrece copilăria în diverse oraşe – Craiova, Piteşti, Iaşi – în urbea moldavă finalizându-şi studiile liceale. Din 1946 debutează în presă cu ilustraţii şi caricaturi, iar în 1948 a absolvit Academia de Arte Frumoase din Bucureşti.

    Din 1950 este angajat ca desenator în departamentul de animaţie al studioului de film Bucureşti şi va face parte din echipa realizatoare a primului film de animaţie postbelic, “Albina şi porumbelul”, regizat de Ion Popescu-Gopo şi desenat de Matty, Gopo, Pascal Rădulescu, Constantin Popescu (tatăl lui Gopo), Liviu Ghigorţ şi Iulian Hermeneanu. Devine apoi el însuşi regizor, realizând câteva filme – „O poveste cu ursuleţi” (co-regizor Iulian Hermeneanu), „Lacătul neascultător” (co-regizor Jean Moraru), iar apoi renunţă pentru o perioada la filmul de animaţie realizând între 1954-1965 peste 20 de filme publicitare. Revine în 1965 cu filmul „Un bloc neobişnuit” din tripla postură de scenarist, regizor şi desenator. În anii ’70 realizează două serii de filme « pilulă » – „Formica şi Organigrama” – formule satirizante ale epocii.

    Publicistic, Matty devine un conchistador al paginilor de ziare şi reviste, de la Urzica (încă de la primul număr) la Sportul popular, Stadion, Cinema, Flacăra, Magazin, Lumea culminând cu celebra rubrică « Una pe zi » din România Liberă apărută zilnic din 1967 până în 1983 (iniţial exista rubrica « Una pe săptămână » din revista Magazin, editată la acel timp de cotidianul România liberă, în care publicau prin rotaţie toţi colaboratorii graficieni ai revistei, inclusiv Matty, apoi, spre sfârşitul anului 1966 Matty a pus monopol asupra rubricii, iar din 1967 a devenit caricaturistul oficial al României libere, înlocuindu-l pe Gheorghe Chiriac).

    În paralel Matty, devenind secretar al secţiei de grafică a U.A.P., impune caricatura ca o artă ce-şi merita prezenţa pe simeze, din 1968 devenind viabil Salonul umoriştilor, o expoziţie independentă perpetuată anual (până atunci grafica satirică era prezantă în cadrul anualei de grafică), în anii ’80 tot Matty, prin editura Artis a Fondului Plastic, pune în circulaţie seria de albume liliput – mici albume de 32 de pagini care cuprindeau caricaturi tematice semnate de principalii caricaturişti ai momentului : Matty, Albert Poch, Nell Cobar, Constantin Ciosu, Adrian Andronic, Pompiliu Dumitrescu, N. Nobilescu şi alţii – care au stârnit patimi colecţionare pulsatile şi azi.

    /colo-ro.blogspot.com/

     

    Lasă un răspuns